Ce este strabismul?

Strabismul este o afecțiune oculară în care se manifestă o deviație a unei axe oculare în raport cu cealaltă. Cel mai adesea apare în copilărie, popular purtând denumirea de “ochi-încrucișați”. Aceasta implică de obicei o lipsă de coordonare între mușchii extraoculari care nu permite focalizarea ambilor ochi la același punct în spațiu și împiedică o bună vedere binoculară. Poate apărea la un ochi sau la ambii.

Alinierea corectă a ochilor este importantă pentru a evita vederea dublă, pentru percepția corectă a adâncimii sau pentru a preveni slăbirea vederii la ochiul cu probleme. Atunci când ochii nu sunt aliniați, creierul primește două imagini diferite. Ochiul mai slab încetează după un timp să mai trimită semnale creierului, rezultând astfel fenomenul de ambliopie, sau ochi leneș.

Șase mușchi sunt responsabili pentru controlul fiecărui ochi în parte. În mod ideal, ochii lucrează împreună pentru a privi în aceeași direcție. Atunci când apar probleme ale controlării mișcărilor, unul dintre ochi poate să se deplaseze înspre nas, tâmplă, în sus sau în jos. Această deplasare a ochiului poate să apară mereu, sau doar atunci când copilul este obosit, bolnav, dacă s-a concentrat mult timp asupra cititului sau a calculatorului. Uneori doar un singur ochi ”fuge”, alteori se poate să alterneze.

Strabismul poate fi cauzat de probleme ale mușchilor, ale nervilor care transmit informații mușchilor sau a centrului de control din creier responsabil cu mișcările ochilor. Se mai poate dezvolta și în urma unor boli sau ca urmare a traumatismelor. Factorii de risc pot să cuprindă istoricul familiei, problemele de vedere care implică dioptrii mari pentru corecție, sau problemele de ordin medical.

Copiii cu strabism pot fi usor diagnosticați doar prin simpla observare a poziției globilor oculari. Strabismul poate apărea în primele luni după naștere, caz în care este congenital, sau în jurul vârstei de 3 ani, din cauza unei hipermetropii mari, necorectate.

Copiii cu strabism se pot plânge de următoarele simptome: vedere încețoșată, oboseala ochilor, sensibilitate la lumina puternică, vedere dublă.

Tratamentul strabismului trebuie început cât mai repede posibil după momentul diagnosticării; cu cât copilul este mai mic, cu atât șansele ca această afecțiune să fie corectată sunt mai mari. Tratamentul poate include purtarea ochelarilor, folosirea ocluzorului, tratamentul medicamentos, exercițiile globilor oculari, tratamentul cu toxina botulinică sau tratamentul chirurgical.

Așadar, este deosebit de important ca strabismul să fie diagnosticat la timp, pentru ca vederea copilului să se dezvolte la capacitate maximă și pentru a nu îi fi afectată vederea binoculară. În urma unei investigații complete, optometriștii noștri se vor asigura că cei mici au ochii pregătiți pentru școală.